Bine ai revenit! Aboneaza-te la toate noutatile prin 
email , 
RSS sau 
Twitter !
Se implineste o saptamana si jumatate de cand lumea muzicii trece, probabil, prin una din cele mai mari drame suferite de-a lungul timpului. Pe 26 iunie, in miez de noapte, cand jumatate din glob dormea, o alta fierbea… Michael Jackson, regele muzicii pop, cel care ne-a incantat auzul si privirea atatia ani si care se pregatea sa revina cu o serie de concerte uimitoare, se stingea din viata dupa un atac de cord suferit in propria sa locuinta, chiar sub atenta supraveghere a doctorului personal.
Zvonurile, scandalurile, presupunerile nu au intarziat sa apara; toate sosite din partea jurnalistilor care doreau sa obtina extraordinarul, incredibilul, cu orice pret. Insa, in toata aceasta mare invalmaseala de false explicatii si acuzatii, a avut loc o minune. Astfel, intr-o zi de marti, 7 iulie, la ora 8 (ora Romaniei), ‘The King Of Pop‘ primea ce i se cuvenea. O adevarata cinstire a talentului sau si a omului ce a fost Michael Jackson… un memorial greu de uitat.
Prieteni, familie, fani infocati sau pur si simplu oameni induiosati de aceasta tragedie s-au adunat la Staples Center, in Los Angeles pentru a comemora cum se cuvine trecerea in nefinta a artistului. Printre celebritatile de fata s-au numarat Mariah Carey, Usher, familia Jackson, Jennifer Hudson, Queen Latifah, Kobe Bryant, Stevie Wonder… toti au venit sa trimita mai departe mostenirea lasata de Michael si sa ii aduca un tribut, fie si prin simpla lor prezenta.
Au fost cateva momente foarte induiosatoare, discursuri care au adus lacrimi chiar si unui om de rand care nu stia despre ce este vorba. Cuvinte frumoase, spuse din inima, cinstit, au inundat arena timp de cateva ore. Si adevarate reprezentatii l-au facut, probabil, pe M.J. sa zambeasca de acolo de sus si sa vada cat de mult ii duce toata lumea lipsa.
Vom reveni cu detalii exacte despre acest mare eveniment in orele ce urmeaza. Insa, pana atunci, va las sa vizionati mai jos toate interpretarile si discursul lui Paris Jackson, fiica cantaretului, care nu mai are nevoie de absolut niciun comentariu.
Sicriul lui Michael Jackson ajunge in Staples Center
Jermaine Jackson – Smile
Jennifer Hudson – Will You Be There
Mariah Carey & Trey Lorenz – I’ll Be There
Usher – Gone Too Soon
Various Artists – We Are the World/Heal the World
Stevie Wonder – Never Dreamed You’d Leave In Summer
John Mayer – Human Nature
Discurs Paris Jackson (fiica lui Michael Jackson)
Personal, pot sa declar ca atat evenimentul, cat si organizarea si tot ce s-a petrecut pe scena m-au incantat enorm. Familia a declarat ca e ceea ce Michael ar fi dorit sa se intample si, daca chiar este asa, atunci sunt bucuros ca una dintre dorintele lui a fost dusa la capat. Totusi e un lucru care nu ma incanta… mafia care s-a format pe net din cauza unui numar mic de bilete inscrise in tombola, comparativ cu numarul de oameni care doreau sa participe, dar banuiesc ca asta era de asteptat, asa ca voi incerca sa trec cu vederea acest aspect nefercit. O alta chestiune care mi s-a parut trasa de par a fost acel discurs al fetitei Paris. O persoana de varsta aceea, care se afla in starea ei, nu trebuia pusa in fata a sute de mii oameni sa-si exprime gandurile; ca dovada, a cedat foarte repede, in ciuda unor cuvinte superbe.
In fine, per total a fost un eveniment placut. Voi ce parere aveti? Ati vizionat si voi acest memorial? Credeti ca dorinta lui Michael a fost indeplinita bine? Si de ce nu… puteti impartasi cateva ganduri despre Michael Jackson 
Articole similare
trimite unui prieten
articole pe email
Acest articol are 14 comentarii
-
1. bri // 08 Jul 2009 09:12 am
Pacat de el, funerariile nu au fost altceva decat un circ…cine l-a iubit cu adevarat nu a fost acolo (Liz si Diana)….a fost totul fals, pana si lacrimile si gesturile familiei…fanii saracii au suferit intr-adevar
-
2. Adio, Michael Jackson! - Rimel.ro // 08 Jul 2009 09:27 am
[...] reiau şirul evenimentelor de aseară (le găsiţi pe DivercityCafe), dar vreau să menţionez două momente care m-au emoţionat [...]
-
3. ioana // 08 Jul 2009 10:32 am
fals sau nu..oricum a fost impresionant..mai ales ca a venit atata lume..
-
4. claudia // 08 Jul 2009 11:01 am
ba eu cred k au facut bine k au pus- o pe fetitza sa vb pt k asa isi dau seama de adevar toti nenorocitii care l- au crezut pe michael pedofil
… aqm michael e un peter pan adevarat 
LOVE YOU KING! R.I.P! -
5. GlossyMagazine // 08 Jul 2009 12:58 pm
@ claudia
Eu nu cred ca cineva “a pus-o” pe Paris sa vorbeasca. La un moment-dat fanii au inceput sa strige “Paris we love you”. Cred ca a fost dorinta ei si asa cum spui si tu imi pare bine ca familia i-a permis sa o indeplineasca, pentru ca in felul acesta a pus capat FOARTE MULTOR speculatii
-
6. GlossyMagazine // 08 Jul 2009 01:00 pm
@ Bri
Toti fanii MJ stim cu ce fek e familie avem de-a face. Din punctul meu de vedere, familia nu merita altceva decat sa fie IGNORATA total.
In alta ordine de idei, cuvintele celorlalti si interpretarile au fost DECENTE si vadit VENITE DIN SUFLET!
-
7. dfsghghe // 08 Jul 2009 02:26 pm
cine a organizat acest memorial daca nu familia?
-
8. AnDreeA // 09 Jul 2009 07:21 am
a fost frumoasa ceremonia……dar cam mult circ ptr asta…saracu michael nu se poate odihni de atatea scandaluri si tot felu de interpretari…..
poate ii este mai bine acolo sus , decat in lumea asta Rea….
Odihneasca-se in pace ! -
9. Roxy // 09 Jul 2009 08:23 pm
Mariah abia si-a stapanit lacrimile…mi-a placut si Stevie, a fost soulful ca intotdeauna…si Usher si Jennifer Hudson au cantat frumos… A fost un memorial impresionant din punctul meu de vedere pentru ca toti acesti oameni care au interpretat si cei care au fost prezenti l-au apreciat si l-au iubit sincer pe Michael…
-
10. Marlen // 10 Jul 2009 09:29 am
Dragilor, memorialul a fost o slujba de inmormantare – asa cum se fac in USA, la cei de religia lor. Cu discursurile pastorilor, prietenilor, etc. Deosebirea este ca a fost facut pentru atatia milioane de spectatori (cei din sala, de afara, de la TV, sau de pe net). Personal, eu am plans tot timpul. Am crescut cu melodiile lui, care, de ce sa n-o spunem, erau senzationale. Daca aveti rabdare sa le ascultati, veti vedea ca nu seamana una cu alta. Nu am fost un fan, de genul celor care se isterizeaza la concerte, dar nu a fost videoclip care sa nu-mi placa. Iar despre prezenta sau absenta apropiatilor lui : tineti cont ca fiecare jeleste in felul sau propriu, fie alaturi de altii (cum au fost cei din sala) sau acasa, singuri. Eu nu judec pe nimeni. Nu fac parte din familia lui, dar m-a durut sufletul. A murit tanar, devorat de aceasta industrie care este acolo, de cerintele tot mai acaparatoare ale publicului si managerlor lui. Trebuia sa arate mereu impecabil, sa fie mereu in forma la concerte pemtru dansa… Credeti ca nu era constient ca face rau luand medicamentele ? Altfel cum ar fi putut rezista atator turnee, concerte, etc. Mi-e tare mila de copiii sai. Le transmit sa aiba pace in suflet si sa fie mandri ca sunt cine sunt. Si cine va da dreptul sa-l judecati atata ? Ce ati facut voi pentru altii ? Dumnezeu sa-l ierte si sa-si gaseasca odihna pe care o merita, dupa atata efort de a ne face pe plac.
-
11. Ruxy // 10 Jul 2009 10:08 am
Acu vati trezit si voi sa-i comentati slujba de inmormantare, cand era acuzat de niste handicapati ,de pedofilie pe aia nu iati comentat …daca voi sunteti fani atunci eu sunt popa.acele discursuri au arata cat de mult in iubesc ….iar unii dintre ei chiar l-au iubit …..discursul fetitei lui,Paris a fost incredibil am plans pana la ultimul cuvant…a fost bn ca a zis ce a zis …a demonstrat celor care il credeau pedofil ca nu este … eu zic sa-l lasati sa se odihneasca in pace ca timp in care a fost in viata n-a avut parte de asa cv.
-
12. Mircea // 11 Jul 2009 11:30 am
@Ruxy: cand voiai sa comentam slujba, in afara de imediat dupa ce s-a sfarsit? SI sa stii ca suntem fani, fiecare in felul nostru; faptul ca ne permitem sa triem articolele noastre si sa scriem despre Michael si alte persoane cand vrem noi nu ne face mai putin fani
-
13. Andreea // 13 Jul 2009 11:37 am
imi pare sincer rau de moartea regelui pop MJ; era un artist desavarsit si un om cu un suflet de aur.pacat ca nu se poate spune acelasi lucru si despre familia lui care nu l-a iubit niciodata si asta se observa si in discursul lor(in afara de fetita lui).toti erau invidiosi pe succesul lui ,iar acum incearca sa profite cat mai mult de pe moartea lui si sa castige cat mai multi bani(in special “scumpul” lui tatic).nu l-au meritat!!!!!!!!!!!! Dumnezeu sa-l ierte!!! pentru mine ai ramas un idol.
-
14. pusssicat // 09 Aug 2009 03:41 pm
wq
-
15. Mihaela // 11 Sep 2009 01:50 pm
Ganduri pentru Michael: MI-E DOR SI DOARE!
“In contrast cu ciripitul vesel al pasarelelor intr-o dimineata calda de vara aud un tiuit enervant care isi doreste sa ma trezeasca cu orice pret si chiar reuseste. Intind mana si opresc ceasul desteptator. Inca dinainte sa deschid ochii am o stare de nervi si de depresie in ciuda faptului ca urmeaza sa plec la mare impreuna cu iubitul meu. Imi venea sa plang si nu vroiam sa deschid ochii, nu vroiam sa plec niciunde, nu vroiam sa il vad pe iubitul meu care incepea sa se trezeasca langa mine. Stiam ca primul lucru pe care il va face va fi sa deschida televizorul si numai ideea asta ma ingrozea. Era clar, urma sa am o zi proasta, depresiva, dar de dragul iubitului meu trebuia sa imi revin, asa ca am decis sa mai stau cateva momente cu ochii inchisi si sa ma calmez. Dintr-o data aud la televizorul aprins intre timp o stire bomba: Michael Jackson a incetat din viata in urma cu doar cateva ore!!!!! Am deschis ochii si m-am uitat uimita la Dan, iubitul meu, apoi iar la TV, am simtit o durere cumplita, un gol in stomac si in inima dar recunosc ca, spre rusinea mea, mi-a fost jena sa admit senzatiile pe care le aveam si am disimulat zicand: “Ia uite, a murit si Michael saracul!” M-am ridicat din pat instantaneu si am iesit din camera, din acea clipa nu am mai adus vorba despre stirea pe care tocmai o auzisem, am facut totul in fuga, l-am grabit pe Dan ca sa plecam mai repede si dusi am fost. A urmat un week-end groaznic la mare, nimic nu mi-a placut, nimic nu mi-a convenit, aveam aceeasi depresie puternica din acea dimineata, parca aveam o spaima in suflet, parca urma sa imi moara cineva drag, imi venea sa plang intr-una si cu greu m-am abtinut de dragul iubitului meu. Am inghitit foarte multe calmante pe sub ascuns si mi-am disimulat panica.
Intoarsa acasa nu am mai putut evita subiectul “Michael” deoarece era pe toate posturile TV, radio, in presa scrisa, pe buzele tuturor rudelor si cunoscutilor. Fara sa vreau am fost pusa la curent cu tot ce era nou. Asa m-am trezit intr-o zi in fata calculatorului citind articole despre viata lui MJ, ascultandu-i muzica si urmarind interviuri cu el. Asa in fata calculatorului mi-am amintit cat de mica eram cand a venit in Romania si cu toate acestea am realizat ca imi aduc aminte foarte bine secvente din concertul lui urmarit cu sufletul la gura in fata televizorului. Mi-am adus aminte cum aveam sub lampa de birou o poza superba de-a lui Michael, imi aduc aminte exact cum carliontii negri ii cadeau pe frunte, imi amintesc perfect zambetul cald si costumul lui auriu cu care ne-a fermecat pe toti, eu aveam 13 ani atunci si cu toate acestea il iubeam cu toata puterea. Stiu exact ca in fiecare seara intram in camera si sarutam poza aflata pe o coperta a unei reviste de integrame, o sarutam si tot ceea ce imi doream era sa fi fost eu fata aceea pe care a luat-o frumosul si bunul Michael in brate si a dansat cu ea pret de cateva momente pe scena. Am tinut luni bune revista aceea pe birou, am ravnit multa vreme la imbratisarea lui, la mangaierea lui, la dragostea lui. Usor, usor am fost prinsa de valtoarea vietii, poza pe care o sarutam in fiecare seara a disparut de pe birou, probabil mama facand curatenie intr-o zi si nestiind de pasiunea mea secreta a aruncat-o…usor, usor Michael a disparut din viata mea dar a ramas acolo undeva ascuns in sufletul meu, ascuns dar foarte bine inradacinat. Mai revenea uneori cand vedeam stiri rautacioase despre el la TV, cand auzeam comentarii rautacioase la adresa lui, cand era implicat in tot felul de scandaluri. De fiecare data simteam durere si ii luam apararea, nu am crezut nici o fractiune de secunda ca a abuzat de vreun copilas, ca a dorit sa isi arunce pruncul pe fereastra, ca e un ciudat care doarme intr-un siciriu sau cate si mai cate s-au zis despre el. Am stiut mereu ca Michael este un “copil mare”, un copil abuzat care a ramas cu sechele, un inger care a intors si celalalt obraz, care a raspuns violentei si rautatii cu bunatate si caritate. De obicei copiii abuzati devin oameni rai, ursuzi, si incapabili de iubire…Michael a transformat experientele lui groaznice in pilde si a facut tot ce i-a stat in putinta ca sa nu mai existe copii maltratati, omorati de neglijenta oamenilor mari, uitati in saracie si mizerie. A cantat pentru oameni, animale si pentru planeta . El a dorit sa vindece lumea de boala, de mizerie, de razboi, de indiferenta, dar mai ales de rautate. Cu mii de oameni care il iubim si respectam a reusit dar ce pacat ca nu noi suntem cei care i-am stat alaturi, ce pacat ca ca a fost inconjurat de oameni care nu i-au aratat iubire, care nu i-au aratat bunatate, care nu au putut sa-l indrume cand a avut nevoie. De ce oare l-au haituit si l-au denigrat, de ce au mintit si l-au folosit, cum au putut sa nu il iubeasca? Oare voi, toti cei care i-ati facut rau mai puteti dormi linistiti noaptea? Offff Doamne cate as mai avea de spus….simt cum sentimentele dau navala in sufletul si in mintea mea, prea multe in acelasi timp. As vrea sa pot lua de guler pe toti cei care i-au facut rau si au profitat de naivitatea unui “copil mare” asa cum era el, dar imi dau seama ca nu razbunare si-a dorit el, ca o viata intreaga a luptat cu rautatea prin zambet, caldura si daruire. Imi dau seama in timp ce scriu aceste randuri de un adevar de care mi-am dat seama si la cateva zile dupa ce el s-a stins, de un adevar care m-a izbit in timp ce stateam in fata calculatorului si plangeam ca un copil, un adevar care m-a zguduit, un adevar care acum doare foarte tare: TE IUBESC Michael si te-am iubit intotdeauna chiar daca au fost momente cand am uitat si am ascuns acest sentiment puternic. Te iubesc atat de mult incat inca ma mai doare disparitia ta si probabil ma va mai durea foarte multa vreme de acum incolo. Cu toate ca nu am fost niciodata in preajma ta acum imi este dor de tine, imi lipsesti, te vreau inapoi, Simt in suflet aceeasi durere pe care am simtit-o atunci cand am pierdut pe cineva foarte drag din familia mea, simt aceeasi frica, aceeasi panica, acelasi dor. Inca mai plang atunci cand mai citesc cate ceva despre tine sau cand iti ascult melodiile chiar si acum plang si ma doare. Realizez ca frica pe care am simtit-o in acel week-end la mare, spaima ca voi pierde pe cineva drag era de fapt durerea inabusita provocata de moartea ta, pe tine te pierdusem, tu erai acel cineva drag care nu urma sa moara ci deja murise insa eu nu vroiam sa accept. Recunosc cu rusine ca nu ti-am fost fidela, ca nu am pastrat cu sfintenie albumele tale in raft, ca nu am pastrat pozele tale, ca nu am ascultat constant muzica ta si ca nu mi-am amintit in fiecare zi de tine, insa acum te rog sa ma ierti si sa fii sigur ca n-am sa te mai parasesc niciodata, n-am sa te uit niciodata, sa fii sigur ca te-am iubit in fiecare zi a vietii mele insa fara sa-mi dau seama. De acum am sa te iubesc in fiecare zi a vietii mele stiind lucrul asta, simtindu-l si fara a mai fugi de el, am sa te iubesc constient si constiincios in fiecare secunda. Ca mine probabil ca mai sunt multi oameni, oameni care abia dupa ce nu ai mai fost au realizat cat te iubeau si cat ai suferit. Poate ca, daca noi toti acestia am fi facut ceva pentru tine nu ai mai fi indurat atata, poate viata ta ar fi fost altfel si poate ai fi apucat sa iti vezi copilasii crescand. O sa traiesc tot restul vietii mele cu vina si cu durerea asta in suflet, mi-e rusine ca nu am facut nimic sa te ajut si promit sa incerc sa nu mai ignor durerea nimanui si sa lupt impotriva nepasarii oamenilor si o sa incep cu mine asa cum ne invatai tu in “Man in the Mirror” acum multi ani. O sa fiu mai buna, promit, si tu o sa fii mandru de mine.
Stiu ca tu obisnuiai sa spui asa, dar eu TE IUBESC MAI MULT! si o sa te iubesc mai mult, si mai mult, si mai mult cu fiecare zi pana la sfarsit. ADIO, iubitul meu!
Comenteaza
*NOU cele mai noi articole
Blogroll
